Memento mori

„Substanța M“, de Philip K. Dick. A fost o lectură destul de dezamăgitoare, în comparație cu experiențele anterioare legate de autorul american.

Am pornit la drum cu „Substanța M” entuziasmat, după experiențele „Omul din castelul înalt” și „Visează androizii oi electrice?“, dar cartea asta nu m-a prins aproape deloc.

Poate a fost și din cauza mea, că am citit-o fragmentat, în metrou. Și totuși, multe cărți le-am citit așa și tot m-au prins. Unul dintre momentele în care am realizat că nu mă atrage subiectul este când observam că nu mă puteam concentra și că sunt atent (și) la ce se întâmplă în jurul meu.

De obicei, chiar și în metrou, dacă o carte reușește să mă atragă în mrejele ei, nu mai văd și nu mai aud nimic altceva.

„Substanța M” este o poveste despre droguri și scindarea omului în două persoane complet diferite, ca rezultat al abuzului de substanțe.

Bob Arctor este toxicoman și, totodată, polițist. Reprezentanții legii poartă un fel de costume care le maschează identitatea, putând astfel să se protejeze. Din cauza asta, când Fred, numele de polițist al lui Bob Arctor, primește sarcina de a-și monitoriza propria casă, nimeni nu știe că suspectul se va supraveghea pe sine însuși.

De altfel, mintea lui Bob este deja cam dusă din cauza Substanței M și gândurile lui devin tot mai haotice.

Planurile narative sunt foarte îmbârligate și greu de urmărit, lucru care-ți cam distruge plăcerea de a citi povestea lui Philip K. Dick. Au fost doar două idei pe care autorul le-a scris și care mi-au sunat interesant.

Abandonul pe care îl facem zi de zi, problema identității reale și a celei pe care ne-o tragem pe chip ca pe o mască.

„M, spuse cu voce tare, adresându-se publicului, vine de la substanța M. Ceea ce înseamnă muțenie, mâhnire și marginalizare, marginalizarea venind de la prietenii care te abandonează și pe care îi abandonezi, toată lumea abandonează pe toată lumea, izolându-se însingurându-se, și urându-se, și suspectându-se unii pe alții. M, adăugă, înseamnă, în cele din urmă, Moarte.”

„Îți pui roba și mitra unui episcop, medită, și ieși cu ea în lume, iar oamenii se pleacă înaintea ta, își îndoaie genunchii și o țin tot așa; încearcă să-ți sărute inelul, dacă nu cumva sunt gata să te pupe și-n fund, și dintr-o dată ești episcop, ca să spunem așa. Ce este identitatea? se întrebă. Unde începe și unde se sfârșește ea? Nimeni nu știe.”

Bob Arctor are totuși un scop secret, neștiut de el. Destinația lui finală, o clinică de dezintoxicare a organizației „Noua Cale”, are o misiune mai mare decât reabilitarea lui: urmează să fie sacrificat de dragul unei anchete. Și tot aici, Bob va descoperi proveniența Substanței M.

„Substanța M” a fost inspirată de realitate, în ultima pagină Philip K. Dick dedicând-o cunoștințelor sale care au murit sau a căror sănătate a fost grav afectată de consumul de droguri.

Romanul lui Philip K. Dick a fost ecranizat în 2006, sub forma unei animații, cu numele „A Scanner Darkly“, cu actori precum Keanu Reeves, Robert Downey Jr., Woody Harrelson și Winona Ryder.

Din forma animației, se vede că filmul a fost regizat de Richard Linklater. Tehnica este aceeași folosită în super filmul „Waking Life”.

De Philip K. Dick am mai citit „Omul din castelul înalt“, „Visează androizii oi electrice?“.