„Roboții de pe Aurora“, de Isaac Asimov. De data aceasta, după cum sugerează și titlul, acțiunea se mută de pe Pământ și Solaria pe Aurora, prima dintre lumile exterioare care a fost colonizată.
Aurora, ca și Solaria, are o societate care a evoluat complet diferit față de cea a Pământului. Dacă pe Solaria apropierea și sexul erau niște corvezi, pe Aurora promiscuitatea sexuală este în floare. Nu există exclusivitate între soți, iar cei care-și doresc pe altcineva trebuie doar să se ofere și să fie acceptați.
Mai mult, genealogia nu este încurajată. Mai nimeni nu știe cine îi sunt copiii, așa că se poate întâmpla ca un tată care se oferă unei femei cu 20 de ani mai tânără să facă sex chiar cu fiica lui.
„Ştiu doar că ele sunt acceptate fiindcă orice este acceptat când e vorba de sex – orice este de bunăvoie, produce plăcere reciprocă şi nu dăunează fizic nimănui. De ce ar conta pentru cineva modul în care un individ sau mai mulţi îşi produc plăcere? Interesează pe cineva ce cărţi vizionez, ce mănânc, la ce oră mă culc sau mă scol, dacă îmi plac pisicile sau urăsc trandafirii? Şi actul sexual este o problemă tratată cu indiferenţă pe Aurora.”
Aurora este cea mai puternică dintre lumile exterioare și planeta unde se va decide viitorul Pământului.
Doctorul Fastolfe, cel mai renumit robotician din Galaxie, este acuzat că ar fi „ucis” un robot umanoid, acuzație care este folosită împotriva lui în mod politic. Fastolfe este cel mai aprig susținător ca pământenii să fie cei care vor continua colonizarea galaxiei, ci nu locuitorii spațiului.
Și aici ne reîntâlnim cu Elijah Baley, care este chemat pe Aurora pentru a salva reputația și cariera politică a lui Fastolfe.
Dacă detectivul pământean va da greș, Pământul va rămâne doar o planetă suprapopulată, care nu va coloniza nicio altă lume și se va afla pentru totdeauna în umbra lumilor exterioare.
Ajuns pe Aurora, Baley se reîntâlnește cu un vechi prieten: Gladia, care, după întâmplările din cartea anterioară, a preferat să părăsească Solaria și să se mute pe Aurora, unde s-a aflat sub protecția doctorului Fastolfe.
Cu ajutorul roboților Daneel Olivaw și Giskard, dar și secondat de Gladia și Fastolfe, Elijah Baley are în mâini viitorul Pământului. În funcție de rezultatul anchetei, Pământul va deveni ori un Imperiu Galactic, ori o bucată de rocă uitată-n fundul galaxiei.
Finalul cărții „Roboții de pe Aurora” este cel puțin surprinzător, când descoperi marele secret pe care Giskard îl ascundea, un secret rupt dintr-o mică poveste cu Susan Calvin.
Pentru cine se întreabă, uite și ordinea în care trebuie citite poveștile cu roboți ale lui Isaac Asimov:
1. Nemesis (n-are legătură, dar oferă un context)
2. Povestiri cu roboți
3. Eu, Robotul
4. Cavernele de oțel (Seria Roboții)
5. Soarele gol (Seria Roboții)
6. Roboții de pe Aurora (Seria Roboții)
7. Roboții și Imperiul (Seria Roboții)
8. Pulbere de stele (Seria Imperiul)
9. Curenții spațiului (Seria Imperiul)
10. O piatră pe cer (Seria Imperiul)
11. Fundația (Seria Fundația)
12. Fundația și Imperiul (Seria Fundația)
13. A doua Fundație (Seria Fundația)
14. Marginea Fundației (Seria Fundația)
15. Fundația și Pământul (Seria Fundația)
16. Preludiul Fundației (Seria Fundația)
17. Fundația renăscută (Seria Fundația)
Apoi, după moartea lui Isaac Asimov, cățiva scriitori SF au continua seria „Fundația”.
18. Teama Fundației (Seria Fundația)
19. Fundație și haos (Seria Fundația)
20. Triumful Fundației (Seria Fundația)
21. Prietenii Fundației (Seria Fundația)
PS: Poate că și „Omul pozitronic” merge citită înainte de a intra în seria roboților. Ah da, iar după finalul seriei originale „Fundația”, merge citită „Sfârșitul eternității“.
De Isaac Asimov am mai citit „Calea marțiană“.
