„Amintiri din casa morților“, de Feodor Dostoievski. O carte care mi-a plăcut destul de mult și care, oarecum asemănătoare poveștii „O zi din viața lui Ivan Denisovici“, a lui Aleksandr Soljenițîn, întruchipează viața condamnaților din lagărele din Siberia.
De altfel, lucrurile povestite în „Amintiri din casa morților” provin și din propria experiență. Feodor Dostoievski a petrecut patru ani într-un gulag rusesc din Siberia, din cauză că era membru al cercului de intelectuali condus de Petrașevski.
În carte, personajul principal, Aleksandr Petrovici Goriancikov, este condamnat la zece ani într-un lagăr siberian din cauză că și-a ucis soția.
Feodor Dostoievski detaliază viața grea pe care o are Goriancikov în lagăr din cauză că este din rândul nobilimii, pe când majoritatea deținuților sunt din rândul țărănimii. Aici, autorul a făcut o paralelă cu propria experiență în lagăr, unde a avut parte de neplăceri din cauză că era de viță nobilă.
Pe decursul anilor, Goriancikov acceptă situația în care se află și oamenii cu care se află și are parte de o trezire spirituală care culminează cu eliberarea sa din gulag.
Dostoievski concluzionează că existența gulagurilor siberiene este o tragedie atât pentru deținuți, cât și pentru Rusia ca țară.
Dacă ar fi să aleg, cred aș spune că povestea lui Soljenițîn este mai interesantă pentru viața de lagăr, poate și din cauză că este concentrată pe ziua unui deținut din gulag și conține extrem de multe detalii care te transpun în locul condamnatului.
Soljenițîn folosește foarte multă informație aglomerată într-un spațiu temporal scurt, pe când povestea lui Dostoievski este la fel de multă informație, dar diluată pe de-a lungul a ani de zile.
De Feodor Dostoievski am mai citit „Crimă și pedeapsă“, „Idiotul“, „Frații Karamazov“, „Însemnări din subterană“, „Demonii“, „Adolescentul“, „Oameni sărmani“, „Satul Stepancikovo și locuitorii săi“, „Nopți albe“, „Visul unchiului“, „Un roman în nouă scrisori“, „Eternul soț“, „Umiliți și obidiți“.
Pe tema gulag/lagăr/poliție secretă am mai citit „Gulag. A history“, de Anne Applebaum, „Drumul din Kolîma“, de Nicholas Werth, „Kempeitai. Gestapoul japonez“, de Mark Felton, „O zi din viața lui Ivan Denisovici“, de Aleksandr Soljenițîn, „Negaționismul de stânga“, de Thierry Wolton, „Stasiland“, de Anna Funder.