Cărți/SF

Fundația și Imperiul. Isaac Asimov

Posted on by Silviu / 0 Comment

„Fundația și Imperiul“, de Isaac Asimov, a doua parte din ciclul „Fundația“. După ce scapă și de atacul ultimului mare general al Imperiului deja decăzut, Bel Riose, „Fundația” devine cea mai puternică planetă din Galaxie și deține un imperiu controlat prin pârghii economice.

Au trecut 100 de ani de atunci, iar Imperiul este complet destrămat. În scenă își face apariția un nou personaj, Catârul, un mutant care cucerește, în decursul a doar cinci ani, un asteroid, o planetă și apoi Fundația însăși.

Incredibilul s-a petrecut. Deși știința lui Hari Seldon a prezis că Fundația va depăși toate crizele și va deveni centrul unui nou imperiu galactic, psihoistoria nu a prezis apariția unui mutant. Fundația a căzut în fața puterilor mentale ale Catârului, apărut de nicăieri.

Și totuși, finalul nu-i aici. Toran și soția lui, Bayta, alături de psihologul Ebling Miss și de bufonul Catârului, pleacă pe Trantor, capitala fostului Imperiu, acum în ruină, cu o misiune specială.

Cum se povestește în prima carte a seriei, Hari Seldon a înființat, în urmă cu trei secole, două fundații. Una de care toată lumea a aflat și A doua Fundație, de care nimeni n-a știut altceva în afară de faptul că se află la capătul opus al Galaxiei.

În timp ce prima Fundație a fost o colonie de oameni de știință, se presupune că a doua ar fi o colonie de psihologi, care ar fi evoluat mental și ar fi, practic, singurii care ar putea ține piept puterilor mentale ale Catârului, ce amenință să cucerească întreaga Galaxie.

După multe cercetări, Ebling Miss a aflat unde se află A doua Fundație. Fix când să le zică prietenilor săi, este împușcat cu un blaster de Bayta și dezintegrat.

Toran este în stare de șoc. Trădare. E Bayta un spion al Catârului? Nu! Catârul a fost tot timpul lângă ei, dar ei nu au știut să vadă. Dacă l-ar fi lăsat pe Ebling să le spună unde este A doua Fundație, ar fi aflat și Catârul, iar galaxia și-ar fi pierdut ultima șansă de a-l învinge.

Cine este Catârul? Simplu. Puteți afla citind „Fundația și Imperiul“.

Pentru cine se întreabă, uite și ordinea în care trebuie citite poveștile cu roboți ale lui Isaac Asimov:

1. Nemesis (n-are legătură, dar oferă un context)
2. Povestiri cu roboți
3. Eu, Robotul
4. Cavernele de oțel (Seria Roboții)
5. Soarele gol (Seria Roboții)
6. Roboții de pe Aurora (Seria Roboții)
7. Roboții și Imperiul (Seria Roboții)
8. Pulbere de stele (Seria Imperiul)
9. Curenții spațiului (Seria Imperiul)
10. O piatră pe cer (Seria Imperiul)
11. Fundația (Seria Fundația)
12. Fundația și Imperiul (Seria Fundația)
13. A doua Fundație (Seria Fundația)
14. Marginea Fundației (Seria Fundația)
15. Fundația și Pământul (Seria Fundația)
16. Preludiul Fundației (Seria Fundația)
17. Fundația renăscută (Seria Fundația)

Apoi, după moartea lui Isaac Asimov, cățiva scriitori SF au continua seria „Fundația”.

18. Teama Fundației (Seria Fundația)
19. Fundație și haos (Seria Fundația)
20. Triumful Fundației (Seria Fundația)
21. Prietenii Fundației (Seria Fundația)

PS: Poate că și „Omul pozitronic” merge citită înainte de a intra în seria roboților. Ah da, iar după finalul seriei originale „Fundația”, merge citită „Sfârșitul eternității“.

De Isaac Asimov am mai citit „Calea marțiană“.

Cărți/SF

Fundația. Isaac Asimov

Posted on by Silviu / 0 Comment

„Fundația“, de Isaac Asimov. Prima carte din ciclul „Fundația”, care marchează prăbușirea Imperiului Galactic care a condus galaxia timp de 12.000 de ani și posibilul început al unei ere negre de 30.000 de ani pentru umanitate.

Hari Seldon, cel care a întemeiat psihoistoria, prevede prăbușirea inevitabilă a Imperiului Galactic, urmată de o perioadă neagră a umanității, o barbarie care va dura 30.000 de ani, până la nașterea celui de-Al Doilea Imperiu Galactic.

Seldon, cu ajutorul noii științe inventate de el, susține că prăbușirea Imperiului nu poate fi evitată, dar că perioada neagră de după poate fi redusă la doar 1.000 de ani. Pentru a putea face asta, vrea să ia cele mai strălucite minți ale umanității și să colonizeze o nouă planetă, Terminus, la marginea Galaxiei.

Astfel ia naștere Fundația, societatea de pe Terminus, care mai are o soră, A doua Fundație, ce a fost stabilită în colțul opus al Galaxiei.

Pe măsură ce Imperiul începe să se prăbușească, primarul din Terminus City, Salvor Hardin, se confruntă cu prima criză a Fundației.

Patru dintre regatele de la periferia galaxiei, care și-au declarat independența de Imperiu, amenință să atace Fundația. Aceasta din urmă este cam singura planetă care a păstrat secretul energiei atomice, restul populațiilor întorcându-se la cărbune și petrol.

Salvor Hardin reușește să evite dezastrul asmuțind cele patru regate unul împotriva celuilalt. Același Hardin rezolvă și a doua criză, cu ajutorul religiei.

Pentru a-și garanta existența, Fundația a oferit secretul energiei atomice lumilor vecine, introducând alături și religia științifică. Toate centralele din regatele ostile sunt conduse de preoți de pe Fundație, care propovăduiesc Spiritul Galactic.

Astfel, Fundația, cu ajutorul religiei, capătă statutul de planetă sfântă în văzul populației regatelor ostile, reușind să supraviețuiească prin manipulare.

A treia criză va fi rezolvată de Hober Mallow, un neguțător care va ajunge primar în Terminus City. Acesta realizează că Fundația nu se mai poate apăra prin manipulare religioasă, din moment ce tot mai multe planete se feresc să accepte misticismul acesteia.

Hober Mallow alege să meargă pe calea manipulării economice, prin intermediul comerțului, reușind astfel să salveze Fundația din a treia criză, în ciuda războiului deja declarat de una dintre planetele inamice.

Cele trei crize sunt numite crize Seldon, din cauză că de fiecare dată după ce una a fost evitată, Bolta s-a deschis, iar cei de pe Fundație au putut vedea o înregistrare cu Hari Seldon (care a murit înainte de colonizarea planetei Terminus), în care li se spune că el a prevăzut tot ce va urma.

Cum anume? Ziceam la început că Hari Seldon a întemeiat psihoistoria. Aceasta înseamnă analizarea statistică pe baza comportamentului aglomerărilor sociale, în contextul în care masele de oameni nu sunt conștiente de analiză și se comportă natural.

Mai bine spus, estimarea statistică a viitorului bazată pe comportamentul maselor. Cu ajutorul acestei științe, Hari Seldon a creat un plan prin care să scurteze haosul dintre cele două imperii de la 30.000 de ani, la 1.000 de ani. Acesta a prevăzut statistic crizele care vor urma, când vor apărea, și șansele ca Fundația să le depășească.

Pentru a ajuta Fundația să depășească crizele, toată evoluția, de la colonizarea planetei Terminus, a fost îngrădită de Hari Seldon, pentru a exista cât mai puține variabile și opțiuni, astfel încât evoluția reală să nu devieze de la evoluția anticipată de el.

Iar îngrădirea s-a făcut prin predeterminare, prin ascunderea unor cunoștințe. Printr-un efect de domino, în cadrul căruia elimini cât mai multe influențe exterioare, pentru ca piesa să cadă când și cum vrei tu și să aibă efectul pe care tu îl vrei, ducând la următoare piesă și așa mai departe.

Pentru cine se întreabă, uite și ordinea în care trebuie citite poveștile cu roboți ale lui Isaac Asimov:

1. Nemesis (n-are legătură, dar oferă un context)
2. Povestiri cu roboți
3. Eu, Robotul
4. Cavernele de oțel (Seria Roboții)
5. Soarele gol (Seria Roboții)
6. Roboții de pe Aurora (Seria Roboții)
7. Roboții și Imperiul (Seria Roboții)
8. Pulbere de stele (Seria Imperiul)
9. Curenții spațiului (Seria Imperiul)
10. O piatră pe cer (Seria Imperiul)
11. Fundația (Seria Fundația)
12. Fundația și Imperiul (Seria Fundația)
13. A doua Fundație (Seria Fundația)
14. Marginea Fundației (Seria Fundația)
15. Fundația și Pământul (Seria Fundația)
16. Preludiul Fundației (Seria Fundația)
17. Fundația renăscută (Seria Fundația)

Apoi, după moartea lui Isaac Asimov, cățiva scriitori SF au continua seria „Fundația”.

18. Teama Fundației (Seria Fundația)
19. Fundație și haos (Seria Fundația)
20. Triumful Fundației (Seria Fundația)
21. Prietenii Fundației (Seria Fundația)

PS: Poate că și „Omul pozitronic” merge citită înainte de a intra în seria roboților. Ah da, iar după finalul seriei originale „Fundația”, merge citită „Sfârșitul eternității“.

Privind seriile SF de excepție, am mai citit „Dune“, de Frank Herbert, „Game of Thrones“, de George R.R. Martin, „Stăpânul Inelelor“, de J.R.R. Tolkien, „Odiseea Spațială“, de Arthur C. Clarke.

De Isaac Asimov am mai citit „Calea marțiană“.

Cărți/SF

O piatră pe cer. Isaac Asimov

Posted on by Silviu / 0 Comment

„O piatră pe cer“, ultima parte a trilogiei „Imperiul“, de Isaac Asimov. Dacă primele două părți au fost slăbuțe în comparație cu ce eram obișnuit de Asimov, „O piatră pe cer” compensează cu vârf și îndesat, având o intrigă care te duce cu gândul și la genialul serial Fringe.

Din cauză că seria „Imperiul” nu a fost „sincronizată” cu seria „Roboții”, există câteva discrepanțe. În seria „Roboții” am aflat că marea parte a suprafeței Pământului a devenit radioactivă din cauza acțiunii a doi spațiali de pe Aurora, în timp ce în seria „Imperiul” planeta de baștină a umanității este în continuare radioactivă, dar Asimov lasă de înțeles că în urma unui război nuclear.

Povestea începe cu croitorul Joseph Schwartz, care, în urma unui accident de laborator în Chicago, călătorește mii de ani în timp și se trezește pe Pământul parte din Imperiul galactic, cea mai neimportantă planetă a sa, considerată doar o piatră pe cer.

Fără să poată vorbi limba din viitor și complet pierdut, Schwartz este găsit de un cuplu care-l consideră retardat și vrea să scape cât mai repede el, ducându-l la Institutul de Cercetări Nucleare, unde este supus drept cobai testului unui nou aparat, inventat de doctorul Shekt: sinapsificatorul.

Unul dintre efectele testului este că Schwartz dezvoltă puteri supranaturale; o capacitate rapidă de învățare, puterea de a citi gânduri și chiar de a manipula și ucide cu mintea.

Este momentul în care își face apariția arheologul extraterestru Bel Arvardan, originar de pe o planetă din Sistemul Sirius. Arvardan vine pe Pământ pentru a face cercetări și a-și dovedi teoria considerată nebunească de restul galaxiei, teorie conform căreia umanitatea s-a dezvoltat și s-a întins în spațiu de pe Pământ.

Din cauza faptului că Pământul este radioactiv, pământenii sunt priviți ca niște ființe altfel, periculoase, contaminate, de către restul planetelor Imperiului. Ura dintre pământeni și restul galaxiei este imensă.

Tot din cauza radioactivității, Pământul nu poate susține o populație mai mare de 20 de milioane. Astfel că a fost pus în practică Șaizeciul, adică eutanasierea celor care ajung la vârsta de 60 de ani, pentru a face loc altora și pentru a menține populația la același nivel.

Bel Arvardan află de la doctorul Shekt despre un complot împotriva Imperiului. Pământenii vor să se răscoale pentru a treia oară împotriva Imperiului și să devină planeta conducătoare. Dar cum ar putea 20 de milioane să învingă restul populației de sute de miliarde?

Când arheologul află planul pus la cale de Înaltul Ministru al Pământului și de secretarul său, îl apucă tremuratul. Pământenii au dezvoltat bombe biologice, radioactive, la care ei deja sunt imuni, trăind într-un mediu radioactiv, dar care ar ucide toată populația galaxiei.

Bel Arvardan, Shekt și Joseph Schwartz sunt arestați la scurt timp după ce află de planul nebunesc de atac al Pământului.

Cu ajutorul puterilor dobândite de Schwartz, reușesc să scape și să anunțe garnizoana imperială de pe Pământ de atacul iminent. Dar nu sunt crezuți. Mai sunt șase ore până la declanșarea atacului și nimeni nu face nimic pentru oprirea lui.

Șase ore mai târziu, secretarul pământean se desconspiră și anunță că atacul a fost lansat, iar galaxia va fi curând la picioarele Pământului. Și totuși, Schwartz nu și-a jucat ultima carte.

În ultimele șase ore a fost ocupat cu un plan propriu, frustrat de lipsa de acțiune a autorităților imperiale.

„O piatră pe cer” a fost într-un mare fel. Așa cum sper că va fi și seria „Fundația”, care urmează cronologic întâmplărilor din seriile „Roboții” și „Imperiul”.

Păcat că nu s-au făcut filme după cărțile lui Isaac Asimov. Nu pot să înțeleg de ce, dar ar fi ieșit niște super producții.

Pentru cine se întreabă, uite și ordinea în care trebuie citite poveștile cu roboți ale lui Isaac Asimov:

1. Nemesis (n-are legătură, dar oferă un context)
2. Povestiri cu roboți
3. Eu, Robotul
4. Cavernele de oțel (Seria Roboții)
5. Soarele gol (Seria Roboții)
6. Roboții de pe Aurora (Seria Roboții)
7. Roboții și Imperiul (Seria Roboții)
8. Pulbere de stele (Seria Imperiul)
9. Curenții spațiului (Seria Imperiul)
10. O piatră pe cer (Seria Imperiul)
11. Fundația (Seria Fundația)
12. Fundația și Imperiul (Seria Fundația)
13. A doua Fundație (Seria Fundația)
14. Marginea Fundației (Seria Fundația)
15. Fundația și Pământul (Seria Fundația)
16. Preludiul Fundației (Seria Fundația)
17. Fundația renăscută (Seria Fundația)

Apoi, după moartea lui Isaac Asimov, cățiva scriitori SF au continua seria „Fundația”.

18. Teama Fundației (Seria Fundația)
19. Fundație și haos (Seria Fundația)
20. Triumful Fundației (Seria Fundația)
21. Prietenii Fundației (Seria Fundația)

PS: Poate că și „Omul pozitronic” merge citită înainte de a intra în seria roboților. Ah da, iar după finalul seriei originale „Fundația”, merge citită „Sfârșitul eternității“.

De Isaac Asimov am mai citit „Calea marțiană“.

Cărți/SF

Curenții spațiului. Isaac Asimov

Posted on by Silviu / 0 Comment

„Curenții spațiului“, a doua carte din trilogia „Imperiul“, de Isaac Asimov. Ce pot spune până acum despre trilogia asta este că Asimov și-a cam pierdut puțin din strălucire. Tot mi se par foarte bune cărțile lui, dar nu le pot compara cu seria „Roboții”.

Dacă în „Pulbere de stele” acțiunea s-a petrecut într-un mic colț al galaxiei și a fost centrată pe regatul Tyrann, de data asta intră în scenă Trantorul.

Jumătate din galaxie este dominată de planeta Trantor, care tinde să se transforme în Imperiul Galactic prevăzut de robotul Giskard. Asimov folosește, atât de tipic lui, intriga politică pentru a da mai multă substanță poveștii de fundal.

Pământeanul Rik este găsit pe planeta Florina cu mintea ștearsă, după ce a fost supus unei sondări psihice. E luat sub aripa protectoare a Valonei March, în timp ce Oficialul florian Terens supraveghează totul de aproape.

Florina este dominată de planeta Sark, care o menține la statutul de subordonată. Miza este kyrtul, o fibră regească care nu poate crește nicăieri altundeva în afară de Florina.

Băștinașii de pe Florina duc o viață de sclavi culegători (sclavia în SUA?), în timp ce sarkienii duc un trai lipsit de griji pe spatele lor și sunt stăpânii galactici ai comerțului cu kyrt.

Este și motivul principal din cauza căruia Trantorul nu a asimilat încă Florina și Sark, deși controlează jumătate de galaxie, adică milioane de planete. O intervenție în forță ar afecta comerțul de kyrt și ar putea naște o răscoală în Imperiu.

Cu toate acestea, Trantorul ar putea găsi, prin ambasadorul său pe Sark, Abel, o soluție prin care să pună mâna pe cele două planete. Și nu doar atât. Trantorienii află și de ce kyrtul nu poate crește pe altă planetă în afară de Florina, iar asta înseamnă nimicirea elitelor de pe Sark, care au condus prin deținerea exclusivității asupra kyrtului.

Toate pornesc de la Rik, care, la un an de când a fost găsit în stare de idioțenie, începe să-și amintească trecutul. A fost spațio-analist înainte ca mintea să-i fi fost ștearsă. Și a descoperit ceva îngrozitor: planeta Florina urmează să fie distrusă din cauza curenților spațiului.

Milioane de oameni vor muri dacă descoperirea lui nu se va afla. Cine i-a șters mintea și de ce?

Care-i în mod exact pericolul pentru Florina? Ce va face abilul diplomat trantorian Abel cu informațiile pe care le va afla?

Și, ca fapt divers, au trecut atât de mulți ani de la evenimentele din seria „Roboții” încât cei din spațiu nici nu mai țin minte că Pământul este casa omenirii și privesc asta mai mult ca pe o legendă.

„Curenții spațiului” este o poveste tipică pentru umanitate. În ea găsim veșnica luptă pentru resurse, dezechilibrele economice care derivă din ea, sclavia, sărăcia. În mare, găsim capitalismul, în toată măreția și „frumusețea” lui.

Găsim o lume în care o comoditate, kyrtul, este pusă deasupra bunăstării și valorii vieții oamenilor. Sună cunoscut? Sună a un sistem care pune banii (profitul) pe primul plan?

Pentru cine se întreabă, uite și ordinea în care trebuie citite poveștile cu roboți ale lui Isaac Asimov:

1. Nemesis (n-are legătură, dar oferă un context)
2. Povestiri cu roboți
3. Eu, Robotul
4. Cavernele de oțel (Seria Roboții)
5. Soarele gol (Seria Roboții)
6. Roboții de pe Aurora (Seria Roboții)
7. Roboții și Imperiul (Seria Roboții)
8. Pulbere de stele (Seria Imperiul)
9. Curenții spațiului (Seria Imperiul)
10. O piatră pe cer (Seria Imperiul)
11. Fundația (Seria Fundația)
12. Fundația și Imperiul (Seria Fundația)
13. A doua Fundație (Seria Fundația)
14. Marginea Fundației (Seria Fundația)
15. Fundația și Pământul (Seria Fundația)
16. Preludiul Fundației (Seria Fundația)
17. Fundația renăscută (Seria Fundația)

Apoi, după moartea lui Isaac Asimov, cățiva scriitori SF au continua seria „Fundația”.

18. Teama Fundației (Seria Fundația)
19. Fundație și haos (Seria Fundația)
20. Triumful Fundației (Seria Fundația)
21. Prietenii Fundației (Seria Fundația)

PS: Poate că și „Omul pozitronic” merge citită înainte de a intra în seria roboților. Ah da, iar după finalul seriei originale „Fundația”, merge citită „Sfârșitul eternității“.

De Isaac Asimov am mai citit „Calea marțiană“.

Cărți/SF

Pulbere de stele. Isaac Asimov

Posted on by Silviu / 0 Comment

„Pulbere de stele” („Praf de stele”, în traducerea Paladin), de Isaac Asimov. Prima carte din trilogia „Imperiul“, aflată cronologic între seria „Roboții” și seria „Fundația”.

Deși autorul nu menționează nimic, neoficial trilogia „Imperiul” este amplasată la un mileniu după ultimele evenimente din seria „Roboții”.

Am crezut că o să regăsesc niște elemente comune, însă prea puține. Daneel Olivaw, Giskard, Elijah Baley și Gladia sunt relicve ale trecutului, personaje de care îmi e dor și care nu mai sunt prezente în următoarele cărți.

Singura paralelă între seria „Roboții” și trilogia „Imperiul” este mențiunea că Pământul este o planetă radioactivă, din cauza evenimentelor finale din „Roboții și Imperiul”.

De asemenea, așa cum robotul Giskard a prevăzut și a lucrat pentru asta, pământenii au colonizat Galaxia și au format un Imperiu. Însă nu este un imperiu legat, ci format din mai multe regate care se luptă între ele.

Tyrannienii au ieșit câștigători în zona de lânga nebuloasa Cap de Cal și domină planetele din regiune. Aici, autorul cred că s-a inspirat din istoria mongolilor, ținând cont de expansiunea tyrannienilor și de faptul că instituția conducătoare se numește hanat, iar liderul suprem Hanul tyrannian.

Biron Farrill, personajul principal din „Pulbere de stele“, prima carte a trilogiei „Imperiul”, este aruncat într-o serie de evenimente care pot culmina cu o revoltă împotriva dominației regionale a planetei Tyrann.

Alături de Artemisia și Gilbret, de pe planeta Rhodia, pleacă în căutarea legendarei planete răsculate, care ar putea fi baza pornirii unei rebeliuni împotriva tyrannienilor. Pentru ca rebeliunea să fie un succes, este nevoie și de găsirea unui document extrem de prețios, din istoria primitivă a Pământului, fără ca nimeni să știe ce conține.

După dezamăgirea de a nu găsi planeta răsculată în interiorul nebuloasei, acolo unde au crezut că este ascunsă, și după ce comisarul tyrannian i-a eliberat în mod neașteptat, Biron va descoperi că totul a fost greșit.

Planeta răsculată nu a fost niciodată în nebuloasă, ci chiar în fața ochilor tuturor, în coasta regatului Tyrann.

Toate acestea îi vor fi dezvăluite de cel care pune la cale revolta de peste 20 de ani, cel mai puțin probabil personaj. Acesta din urmă se află și în posesia documentului primitiv de pe Pământ și oferă lămuriri asupra conținutului său, care este cel puțin neașteptat.

„Pulbere de stele” a fost încă o poveste minunat scrisă de Isaac Asimov și sunt curios să văd cum și dacă se leagă cu celelalte două cărți din trilogia „Imperiul”.

Pentru cine se întreabă, uite și ordinea în care trebuie citite poveștile cu roboți ale lui Isaac Asimov:

1. Nemesis (n-are legătură, dar oferă un context)
2. Povestiri cu roboți
3. Eu, Robotul
4. Cavernele de oțel (Seria Roboții)
5. Soarele gol (Seria Roboții)
6. Roboții de pe Aurora (Seria Roboții)
7. Roboții și Imperiul (Seria Roboții)
8. Pulbere de stele (Seria Imperiul)
9. Curenții spațiului (Seria Imperiul)
10. O piatră pe cer (Seria Imperiul)
11. Fundația (Seria Fundația)
12. Fundația și Imperiul (Seria Fundația)
13. A doua Fundație (Seria Fundația)
14. Marginea Fundației (Seria Fundația)
15. Fundația și Pământul (Seria Fundația)
16. Preludiul Fundației (Seria Fundația)
17. Fundația renăscută (Seria Fundația)

Apoi, după moartea lui Isaac Asimov, cățiva scriitori SF au continua seria „Fundația”.

18. Teama Fundației (Seria Fundația)
19. Fundație și haos (Seria Fundația)
20. Triumful Fundației (Seria Fundația)
21. Prietenii Fundației (Seria Fundația)

PS: Poate că și „Omul pozitronic” merge citită înainte de a intra în seria roboților. Ah da, iar după finalul seriei originale „Fundația”, merge citită „Sfârșitul eternității“.

De Isaac Asimov am mai citit „Calea marțiană“.