Zahei orbul. Vasile Voiculescu

„Zahei orbul“, de Vasile Voiculescu. Zahei, un bărbat frumos și puternic ca un taur, îl roagă pe Panteră să-l ajute să treacă Dunărea pentru a ajunge la un schit de pe malul bulgăresc, sperând ca popa de acolo să se roage pentru el și să-și recapete vederea.

Zahei este înșelat și purtat prin tot felul de locuri pentru a cerși, ajungând într-un final la curtea boierului Lagradora, unde prinde drag de Mita, fiica bulgarului angajat pe post de grădinar.

Mai departe, Zahei, crezând că e un vis, împarte patul cu Caliope, soția boierului, care, atunci când este găsită moartă, îi aduce protagonistului condamnarea la ocnă. Chiar dacă nu este vinovat, acesta își acceptă pedeapsa.

Aici, Vasile Voiculescu descrie climatul sodomit al ocnei, unde bărbați fac sex cu bărbați și se închină la altare falice. Zahei rezistă tentației, se luptă cu cei care încearcă să-l violeze, își ispășește pedeapsa și ajunge în satul Cervoiului, unde popa se roagă pentru el să vadă iar.

Zahei reușește să-și recapete lumina ochilor, însă doar atâta timp cât popa își ține mâna pe capului lui. Cei doi hotărăsc că le e mai bine împreună, iar Zahei îl ia pe popă în spate.

„Din ziua aceea popa avu picioare și Zahei ochi.“

Pădurea spânzuraților. Liviu Rebreanu

„Pădurea spânzuraților“, de Liviu Rebreanu, carte inspirată de povestea fratelui autorului, Emil Rebreanu, judecat și spânzurat pentru încercarea de a traversa frontul și a se alătura Armatei Române.

Scena este Primul Război Mondial. Transilvania, deși în mare parte locuită de români, este parte din Imperiul Austro-Ungar.

Apostol Bologa, ofițer român al Armatei Austro-Ungare, este trimis să lupte pe frontul românesc, împotriva conaționalilor săi. Anterior, asistase la spânzurarea unui ofițer ceh pe nume Svoboda („libertate”), acuzat de tentativă de dezertare, fapt care stârnise o serie de dileme morale și filosofice în mintea sa.

Protagonistul află de la căpitanul Klapka că există o pădure întreagă plină de spânzurați, toți acuzați de tentativă de dezertare.


Bologa este tot mai chinuit de ideea că va trebui să lupte împotriva fraților săi români și refuză să participe la judecarea a 12 țărani români, acuzați de fraternizare cu inamicul.

Se hotărăște să traverseze frontul și să se alăture Armatei Române, însă se rătăcește și este prins de un locotenent maghiar. Refuză să se apere la proces și este condamnat la spânzurare.

O carte care mi-a plăcut foarte mult, cam ca tot ce am citit de Liviu Rebreanu.


„Pădurea spânzuraților” a fost ecranizată în 1965, cu Victor Rebengiuc.

De Liviu Rebreanu am mai citit „Ion“, „Răscoala“, „Adam și Eva“.

Patul lui Procust. Camil Petrescu

„Patul lui Procust“, de Camil Petrescu. Romanul merge pe două fire. În prima parte, doamna T., la cererea autorului, povestește despre cum s-a îndrăgostit și despărțit de Fred Vasilescu, pe care însă nu-l putea uita.

Doamna T. începe să fie frecventată de D., îndrăgostit de ea de 16 ani, dar pe care ea nu-l iubește și nici nu are tăria de a-i spune că-i displace.

Apare în scenă și George Ladima, cu care Fred Vasilescu are un conflict într-un restaurant, lucru ce va fi relevant pentru a doua parte a romanului.

„Căci femeile frumoase sunt iubite și după ce s-au dat, desfăcând picioarele ca niște bacante, și după ce au înșelat, și după ce au revenit.

Și oricum, femeile care înseamnă destinul unui om, cele adevărate, care sunt foarte puține (căci restul sunt femele), își încep misterul după ce s-au răsturnat în patul bărbatului.”


A doua parte debutează cu Fred Vasilescu, aflat în patul prostituatei Emilia Răchitaru. Plictisit, acesta îi cere femeii să-l lase să citească scrisorile pe care George Ladima, bărbatul cu care avusese conflictul din restaurant și care o iubise pe Emilia, i le trimisese.

Din scrisori, Fred descoperă câte sacrificii făcuse Ladima din dragoste pentru Emilia și că aceasta nu făcea decât să se folosească de el pentru a-și croi un drum în viață. Chiar și după ce și-a dat seama că Emilia profită de el, Ladima s-a lăsat batjocorit în continuare, asta până când a cedat psihic.

Cu decizia de a se sinucide luată, Ladima îi cere Emiliei toate scrisorile înapoi. Se împușcă în inimă, lăsând în urma lui o scrisoare de dragoste către doamna T., prietenă de a lui, doar pentru a ascunde că ar fi iubit vreodată o femeie ca Emilia Răchitaru.


După ce Fred Vasilescu îi dă autorului jurnalul în care și-a scris povestea, moare a doua zi, într-un accident aviatic. Toată averea îi revine doamnei T., alături de jurnal.

„Patul lui Procust” a fost ecranizată în 2002, cu Maia Morgenstern și Gheorghe Dinică.

De Camil Petrescu am mai citit „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război“, „Act venețian“.

Jurnalul unui mag. Paulo Coelho

„Jurnalul unui mag“, de Paulo Coelho. Când m-am apucat să citesc cartea asta, știam că fusese inspirată de pelerinajul autorului pe El Camino și speram să fie un fel de carte de aventură.

Nu e deloc așa. E o poveste care îmbină un misticism banal cu așa-zisa cunoaștere.

Călătorul din această poveste se află pe drumul inițierii, al transformării într-un Maestru al Ordinului RAM. Dar pentru asta trebuie mai întâi ca vechea spadă să fie îngropată, iar cea nouă primită.

Pe parcursul acestei inițieri, care este El Camino, se luptă cu tot felul de ființe spirituale, tot felul de metafore plictisitoare.

Nu recomand de nicio culoare.


De Paulo Coelho am mai citit „Unsprezece minute“, „Veronika se hotărăște să moară“, „Manualul războinicului luminii“, „Diavolul și domnișoara Prym“, „Brida“.

Am fost sclava Daesh. Jinan

„Am fost sclava Daesh“, de Jinan. Scena este perioada (2014) în care ISIS (Daesh) era în plin avânt și părea ca și cum ar putea cuceri întreg Orientul Mijlociu. Între timp, situația s-a cam domolit, iar rețeaua jihadistă a fost în mare parte anihilată.

Jinan avea doar 18 ani când a fost răpită de ISIS și vândută într-o piață de sclave din orașul Mosul.

Fata a fost cumpărată de alți soldați Daesh, care au sechestrat-o, torturat-o și forțat-o să le fie sclavă. A avut noroc și nu a ajuns și sclavă sexuală, ceea ce ar fi fost inevitabil dacă n-ar fi reușit să scape.

După trei luni de captivitate, Jinan, de etnie kurdă, dar yazidită ca religie, lucru care i-a atras numai chin din partea temnicierilor Daesh, a reușit să evadeze.

Din nefericire, soarta ei a fost împărtășită de câte alte femei, câte dintre ele nereușind să evadeze și devenind sclavele supuse ale jihadiștilor Daesh.


Pe tema fenomene sociale/povești din lumea musulmană am mai citit „Nojoud, divorțată la 10 ani”, de Nojoud Ali, „Eu sunt Malala“, de Malala Yousafzai, „Persepolis 1+2“, de Marjane Satrapi, „În pielea unei jihadiste“, de Anna Erelle.