„Vând kilometri“, de Mihai Barbu. Cartea în care un om, Mihai Barbu, pleacă cu motocicleta pe care o numește Doyle într-o expediție spre Mongolia.
26.000 de kilometri, patru luni și 13 țări. Ceea ce e mișto la cartea lui Mihai Barbu este că nu-i doar o carte de călătorie, ci și că evită clișeele descoperirilor spirituale și că se folosește de umor în poveștile sale.
Titlul cărții vine de la ideea pe care Mihai Barbu a avut-o înainte de a pleca la drum. A vândut kilometri. A strâns donații de la prieteni, cutare sumă mă ajută să parcurg atâția kilometri, iar în schimb le-a scris scrisori online, pe site-ul lui, cu istorisiri din locurile prin care se afla.
Fiecare segment de 500 de kilometri a costat 50 de euro.
Călătoria spre Mongolia îl poartă pe autor prin Ucraina și Rusia, iar întoarcerea prin Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Azerbaijan, Georgia, Armenia, Turcia și Bulgaria.
Fiecare dintre poveștile lui Mihai sunt atât comice, cât și minunate. O carte pe care o recomand cu drag și care, din fericire, nu pică în emfazele cu „travel is life” sau „descoperiri spirituale în zece pași”.
Pe tema aventuri/călătorii am mai citit „Singur pe o insulă pustie“, de Ed Stafford, „Pe jos de-a lungul Nilului“, de Levison Wood, „Un eremit în Himalaya“, de Paul Brunton, „Bazarul pe roți“, de Paul Theroux, „Oyibo“, de Ana Hogaș și Ionuț Florea, „Axa lupului” și „În pădurile Siberiei“, de Sylvain Tesson, „Călătoria unei parizience la Lhasa“, de Alexandra David-Neel, „În sălbăticie“, de Jon Krakauer, „Pe drum“, de Jack Kerouac, „Jupiter’s travels“, de Ted Simon.