„Inima întunericului“, de Joseph Conrad. O nuvelă clasică despre colonialism și despre efectele acestuia.
Deși nu dă nume și geografia exactă, cel mai probabil, în construirea poveștii, Conrad a avut în vedere Congo-ul și exploatarea acestuia de către belgieni, mai precis de către Regele Leopold al II-lea. După cum bine știm, Congo a fost singura colonie pe persoană privată, nefiind condusă propriu-zis de Belgia, ci de către Leopold al II-lea.

Deși poate că scopul nuvelei a fost unul nobil, acela de pune colonialismul într-o lumină nefastă, execuția a fost plictisitoare. Dacă nu aș fi fost deja anti-colonialism, cartea asta nu m-ar fi ajutat să ajung acolo. Povestea a fost anostă și nu am reușit să empatizez cu niciun personaj.
De altfel, nu mi-a plăcut nici alegerea de a spune povestea nu cu vocea naratorului, ci cu acesta asistând la faptele povestite de altcineva – Marlow. Mi s-a părut că personajele sunt amestecate și am avut câteva probleme în a realiza când naratorul vorbește în nume propriu și când o face în numele celui care spune povestea originală.
Personajul central al nuvelei ar trebui să fie Kurtz, un caracter misterios, descris drept cel mai bun comerciant de fildeș din regiune. La un moment dat, acesta este corupt de puterea pe care o are și se imaginează drept un fel de zeu al băștinașilor.
Poate că mi-a scăpat mie ceva, dar n-aș recomanda nuvela asta. Este parte dintre acele lecturi pe care le uiți în timp și nici nu regreți că se întâmplă asta.
„Inima întunericului” a servit drept inspirație pentru filmul „Apocalypse Now“, cu Marlon Brando în rolul principal.