„Lapidarea Sorayei“, de Freidoune Sahebjam. O carte despre un caz real, petrecut într-o zonă rurală a Iranului. Aflat în trecere, Freidoune, jurnalist iraniano-francez, rămâne blocat în satul Kuhpayeh, după ce i se strică mașina.
Este repede abordat de o femeie, Zahra, care insistă să-i spună povestea nepoatei sale, Soraya, care a fost omorâtă cu pietre (lapidare).
Soraya fusese căsătorită cu Ali, un bărbat violent, care voia să divorțeze pentru a se recăsători cu o fată în vârstă de 14 ani. Însă, dacă divorțul ar fi inițiat de el, ar trebui să-i returneze Sorayei zestrea. Cum să facă să scape de ea și să nu-i dea nimic înapoi?
Cu ajutorul mullah-ului din sat și al primarului, inventează o poveste cum că Soraya, care de o vreme mergea să gătească pentru un văduv, l-ar înșela cu acesta. Mulțimea o ia razna și cere pedeapsa capitală: omorârea cu pietre.
Soraya n-are nicio șansă să se apere, nimeni nu o ascultă. Este femeie într-o lume a bărbaților. Zahra, mătușa ei, se zbate să o salveze, însă degeaba.
Soraya este îngropată și doar capul îi rămâne deasupra pământului. Mulțimea se dezlănțuie și aruncă pietre în ea. I se despică fața și capul, creierul îi atârnă pe dinafară.
Femeile din sat se roagă de bărbați să le lase să o îngroape. Câteva zile mai târziu, mormântul fusese distrus de câinii care au mâncat carnea trupului distrus al Sorayei.
„Lapidarea Sorayei” a fost ecranizată în 2008.