„Împăratul muştelor“, de William Golding, este una dintre cărţile pe care o citești pe fast forward pentru a ajunge cât mai repede la final și a afla cum se termină epopeea copiilor aruncați în sălbăticie.
Cartea lui Golding nu este doar o ficțiune captivantă, ci și una care pune în dezbatere natura umană. Un grup de copii supraviețuiește unui accident aviatic și se refugiază pe o insulă pustie din Oceanul Pacific.
Confruntați cu lupta pe resurse, copiii își stabilesc propria ierarhie, o tiranie, luptându-se pentru putere și dominație. Dilema filosofică este ce se întâmplă cu omul atunci când se află în mediul natural, departe de civilizația care-l condiționează.
Este natura umană intrinsec bună sau atunci când se pune problema de supraviețuire omul este redus la nivelul primordial de animal? Care dintre cele două reprezintă starea naturală a ființei umane?
William Golding pare să sugereze că, în afara civilizației și a contractului social, pus în condiții vitrege, omul se poate transforma foarte ușor într-o bestie, într-un tiran.
Cât de mult ne formează mediul în care ne aflăm?
William Golding este laureat al premiului Nobel pentru literatură, în 1983, iar cartea „Împăratul muștelor” a fost ecranizată în 1990.
