„Despăgubirea“, de Peter Herzog. Născut în Târgu Mureș, în 1930, Herzog își povestește copilăria, retrocedarea Ardealului de Nord Ungariei Horthyste, în urma Dictatului de la Viena, iar apoi deportarea la Auschwitz și Dachau.
Ce este interesant la această carte, în afara de tiparul evreu deportat și dus în lagăr, este că prezintă și pierderea Ardealului de Nord de către România în favoarea Ungariei lui Miklos Horthy.
Peter Herzog povestește că, imediat ce trupele maghiare au intrat în Târgu Mureș, aproape întreg orașul a scos steagurile cu roșu, alb și verde de la păstrare și le-a atârnat pe zidurile caselor.
Un alt moment interesant este când, în Târgu Mureș, de acum tărâm unguresc, se pregătesc deportările evreilor spre lagărele din vest, iar bunica lui Peter Herzog spune că parcă și-ar dori întoarcerea românilor. Ce nu știa ea este că nu avea motive să-i plângă pe români, care aveau să facă același lucru, să organizeze pogromuri și să-i deporteze pe evrei în Transnistria.
Mutat de la Auschwitz într-un lagăr secundar al complexului de la Dachau, Herzog reușește să supraviețuiască și chiar să evadeze cu ajutorul unui ofițer SS, care recunoaște apropierea finalului și inevitabila înfrângere a Germaniei.
Mai departe, în ruinele unei lumi distruse de cel de-Al Doilea Război Mondial, adolescentul Herzog o întâlnește pe cea care avea să fie prima femeie din viața lui, iar apoi se întoarce acasă, în Târgu Mureș, de acum oraș aflat iar în România.
Află că mama i-a murit gazată în lagăr și se trezește aproape singur pe lume, emigrând în Palestina și, într-un final, stabilindu-se în Germania de Vest.
Pe tema Holocaustului am mai citit „Jurnalul“, de Anne Frank, „Geamantanul Hanei“, de Karen Levine, „Noaptea“, de Elie Wiesel, „Mai este oare acesta un om?“, de Primo Levi, „Omul în căutarea sensului vieții“, de Viktor Frankl, „Un băiat pe lista lui Schindler“, de Leon Leyson, „Frânturi dintr-o viață – Drumul la și de la Auschwitz“, de Hedi Fried.
