„Maestrul și Margareta“, de Mihail Bulgakov, un roman minunat, demn de un mare autor rus, care combină oserie de elemente magice, narațiunea debutând cu diavolul, deghizat în persoana profesorului Woland, care se află în vizită în Rusia.
Acțiunea se poartă pe două planuri. O dată în Moscova și a doua oară în vremea în care Pilat din Pont decide să se spele pe mâini de Iisus Hristos. Povestea istorică este spusă de Woland într-o discuție cu Berlioz, un birocrat ateu.
Woland, care, să nu uităm, este doar masca sub care se ascunde Satana, îi prezice apoi lui Berlioz că va muri curând, prezicere ce se adeverește când este lovit de tramvai câteva minute mai târziu. Ivan Ponirev a asistat la discuție și încearcă să-i dea de urmă lui Woland, pe care-l consideră criminal, dar nu face decât să ajungă la un azil de nebuni.
La azil, Ivan îl cunoaște pe Maestru, care s-a îndepărtat de iubita lui, Margareta, când cartea lui despre Pilat din Pont și Iisus Hristos a fost respinsă.
După moartea lui Berlioz, Woland și escorta de diavoli se mută în apartamentul lui. O scenă absolut remarcabilă este spectacolul pe care Woland și gașca sa îl dau la Teatrul de Varietăți, unde publicul este întrebat ce dorește și apoi primește exact ce a spus. Haine, bani, bijuterii.
Toată lumea pleacă de la spectacol, un spectal grotesc, o satiră la adresa lăcomiei și urâțeniei din om, cu ceea ce a dorit. Doar că, a doua zi, banii și restul obiectelor se transformă în hârtii fără valoare, ceea ce au fost de la bun început, dar pe care vanitatea le-a interpretat altfel.
A doua parte a romanului este centrată pe Margareta. Refuzând să se rupă de iubitul ei, Maestrul, acceptă invitația diavolului de participa la un bal în Iad și de a deveni o vrăjitoare cu puteri supranaturale.
Margareta se răzbună pe scriitorii care au respins manuscrisul Maestrului și primește șansa de a-i fi îndeplinită o dorință de către Satana. Prima dorință este folosită pentru binele altcuiva, astfel că Satana îi mai oferă o dorință.
Cere ca Maestrul să fie eliberat și să trăiască cu el, chiar dacă în sărăcie. Nici Diavolul și nici Iisus nu sunt mulțumiți de această alegere, așa că Azazel este trimis după ei să le dea din vinul otrăvit al lui Pilat din Pont. Maestrul și Margareta mor fizic, dar spiritele lor pleacă apoi prin aer cu diavolul și trăiesc etern în lumea umbrelor – limbo. Din cauză că nu și-au pierdut speranța în umanitate, cei doi primesc pace, dar nu și lumină.
Trăiesc în limbo, nemeritând grația Raiului, dar nici pedeapsa Iadului.
Cartea se termină cu Pilat din Pont,care este eliberat din pedeapsa eternă din Iad de către Maestru și este liber să meargă pe raza de lună către Iisus, unde o altă eternitate îl așteaptă.
Poate unul dintre cele mai colorate personaje din carte este spirituala pisică a lui Woland, care, de fapt, este doar Behemoth sub acoperire.
De Mihail Bulgakov am mai citit „Inimă de câine. Însemnări pe manșete.”
Romanul „Maestrul și Margareta” a fost ecranizat de mai multe ori, dar recomand varianta rusească în zece episoade, a câte 50 de minute bucata, din 2005.
